….

Pentru că au apărut recent o întreagă pleiadă de moralişti creşini ce suferă din cauza transmiterii necomerciale a muzicii creştine, m-am gândit că e nevoie de niște lămuriri, concluzii la care am ajuns după multe frământări.

Nu le contest sinceritatea, insa cred ca au cazut intr-o capcana, aceea a confundarii legii pamantesti, a statului, cu Legea lui Dumnezeu.

Intr-o vreme era ilegal in Israel sa reproduci sau sa ai unelte de ascutit sapa si sacurea, aveau Filistenii copyright pe ele, ma indoiesc totusi ca pe Dumnezeu il deranja ca isi mai ascutea cate unul sapa in mod clandestin.

Nu cred in Robin Hood, insa intr-o tara in care banii pentru necesităţile elementare sunt de multe ori o problema, a pretinde sa cumperi orice melodie pe care vrei sa o asculti (sau un cd intreg pentru o singura melodie decenta) e pur si simplu aberant. Muzica e unul din putinele refugii pe care tinerii de azi le mai au..

Nici nu vreau să mă gândesc la ce nivel de cultură muzicală ar fi rămas bisericile neo-protestante dacă nu ar fi existat mp3-urile. La mulţi ar fi dominat încă acordeoanele.

Nu cred ca trebuie dovedit de cate ori de-a lungul istoriei legile omenesti au devenit prapastios de departe de Cuvantul Scripturii. Nu cred ca scopul scuza mijloacele, dar contest incadrarea copierii de muzica cu mesaj creştin la categoria păcate, pentru ca nu poţi fura ceea ce aparţine lui Dumnezeu de drept.

Pentru lucrurile duhovnicesti avem un alt set de valori, gandim in alti termeni fata de cei firesti, cu care opereaza lumea. Daca muzica pe care cineva o nascoceste se pretinde a fi de inspiratie divina, sau transmite un mesaj crestin, atunci singurul vrednic sa aiba drept de copyright e Hristos.

Apreciez cantaretii crestini care recunosc faptul ca doar Dumnezeu are copyright pe Evanghelie si orice derivate si produse secundare ale Ei. Ce fac ei (cei care nu cer bani pt copyright) nu e caritate, e doar o recunoastere a originii si dreptului de proprietate Divin asupra creatiei lor. Ce fac ceilalti, e pacat. A mai fost unul care a incercat sa comercializeze Evanghelia undeva prin Faptele Apostolilor. A fost foarte aproape de faliment..

Muzica de lauda (crestina) ar trebui sa fie o lucrare a bisericii, sustinuta de biserici crestine, nu una autonoma, independenta, a “artistului”. Sintagma “artist crestin” nu ar trebui sa semene deloc cu cea de artist laic. Daca ai ceva de spus şi mesajul tău e unul Biblic, o biserica sanatoasa te va sustine. Daca nu, probabil e mai bine ca nu ai bani “sa-ti scoti cd”. Chiar daca e la moda..

Diavolul nu sufera pentru bani, toti sunt ai lui, el sufera pentru faptul ca Evaghelia este predicata. Pretextul s-a schimbat, motivul e acelaşi.

Pana acum douazeci de ani se lupta cu cei ce aveau in casă sau răspândeau Sfanta Scriptura sau carti de cantari crestine in forma tiparita sau pe casete, acuma are probleme cu mp3-urile. Unii au fost batuti si persecutati pentru nişte cărţi de cântări, mulţi încă nici un cd gol n-am cumpărat pentru alţii, ca să nu încălcăm legea scriindu-l.

….

Continuare

“Fara plata ati primit, fara plata sa dati!”

Lamuriri suplimentare (am curatat umpic articolul pentru a fi mai clar):

1. Nu exista drept de copyright pe Evanghelie, nici pentru predicarea, nici pentru cantarea Ei. Daca multi cer bani in schimbul slujirii lor, sa fie sanatosi, Dumnezeu ii va judeca intr-o zi. Eu nu am fost si nu o sa fiu niciodata de acord cu asta (nu am acceptat nici banii de benzina – desi nu cred ca e gresit asta, cred ca daca Dumnezeu ma trimite undeva, imi da si bani de benzina).

2. Nu contest slujba de predicator sau muzician angajat (sustinuta de o biserica) ce are meseria aceasta (cine predica Evanghelia trebuie sa traiasca din Evanghelie – dar nu ca un ambulant care isi ia plata pentru fiecare prestatie). Apostolul Pavel nu si-a luat nici ceea ce ar fi avut dreptul (cred ca stia  de ce, care sunt capcanele in care din pacate multi azi se afla prinsi).

3. Modelul artistului crestin contemporan e unul nebiblic. Levitii muzicieni de la Templu nu primeau bani pentru prestatie, ci erau sustinuti in slujba ca muzicieni. Independenta moderna a artistilor de biserica si lipsa sustinerii din partea ei (uneori chiar lipsa unei legaturi sanatoase cu o biserica locala) creeaza nevoia de bani din vanzari si nemultumirea cantaretilor ca nu li se vand albumele, in locul bucuriei ca mesajul este transmis.  Si de aici reiese si motivatia lor.

Modelul slujitorului (indiferent ca e vorba de muzica sau predica) ce pesemne ar vrea sa faca o slujba pentru Dumnezeu dar nu-i ajung banii nu mi se pare onest. Ma intreba cineva ca daca nu si-ar scoate bani din cd-uri cum ar avea Hillsong atata impact in lume. Oare apostolii Domnului ce comert au facut, ce au vandut, ca sa aiba bani de predicat? Luther cat a castigat pentru ca a compus si cantari crestine? Unii au slujit sustinuti de biserici, altii cum au putut, acuma toti vor sa-si asigure slujirea viitoare..

4. Mai mult, cand vrem sa aducem o jerta, Biblia ne invata ca trebuie sa ne coste ( NU sa facem profit din ea ). Nu cauti ca prin slujire sa castigi ceva, ci sa daruiesti, sa jertfesti. Daca muzica ta nu e crestina, nu are ca scop transmiterea Evangheliei, e pur si simplu divertisment, poti s-o vinzi linistit, dar pune-i eticheta corecta. Si fii realist, in Romania 20 ron pentru un cd nu o sa primesti. Vei fi “torentat”.

p.s. am auzit de o biserica din Spania ce nu permite nici unui muzician invitat sa vanda cd-uri cu mai mult de 3 euro. interesant..

Continuare 2:

! Am Windows cu licenta, OpenOffice, si alte softuri freeware sau shareware. Am si vreo 30 de cd-uri audio originale cumparate cu mari sacrificii, nu pentru ca as crede in sistemul de vanzari, dar pentru ca vreau sa ajut, atat cat pot artistii. Unii imi sunt prieteni.  Discutia se refera in principal la muzica crestina, prin care inteleg muzica ce transmite intr-o forma sau alta Evanghelia (si de ce nu alte derivate ale Evangheliei, predici, etc), si la sistem, modul de functionare a  industriei muzicale crestine care cred eu este gresit.

1. Argumentul Biblie vs lege : Legal, nu este voie sa copiezi muzica crestina. Nu contest ilegalitatea (d.p.d.v. al legilor omenesti) piratarii muzicii de orice natura. Este ilegal. Discutia este: din punct de vedere Scriptural si spiritual este pacat, sau nu?

Pe site’ul http://mariuscruceru.ro/2010/01/20/torentul-cu-furaciuni-crestinesti/ veti gasi aparatorii copyrightului si producatorii/comerciantii de muzica crestina punand retoric intrebarea “Faptul că există sau nu o lege mă poate face pe mine să renunţ la principiile Bibliei?... O lege dată sau nu de oameni nu poate sa schimbe principiile lui Dumnezeu!” recunoscand ca principiile Scripturii transcend legile statului. Se foloseste acest argument pentru a afirma ca furtul e furt, chiar daca este permis de anumite tehnologii web. Ei bine, eu am folosit exact acelasi argument pentru a spune ca desi statul considera furt copierea transmiterii Evangheliei (si garanteaza dreptul de a cere bani, a comercializa-o), acest lucru nu constituie pacat d.p.d.v. spiritual si Scriptura NU acorda dreptul de a  comercializa mesajul ei.

2. Argumentul practic: Crestinii (hai sa admitem ca printre acestia sunt si oameni calauziti de Duhul Sfant) nu au nici cea mai mica problema de constiinta in a transmite mai departe muzica crestina, pana nu vine cineva si le spune: “este pacat pentru ca este ilegal, pentru ca artistii pierd bani!”. Si atunci toti se intreaba: “De ce? Cum poate Dumnezeu considera pacat a transmite oamenilor mesajul Evangheliei? Cum poti sa vestesti Evanghelia, dar sa nu lasi pe nimeni sa se bucure de aceasta vestire, decat in schimbul BANILOR, daca plateste?” Oare chiar nu suna nimic putred aici ???

3. Pentru orice lucrare muzicala este nevoie de o anumita suma de bani (exista un minim, ce poate fi amplificat de gradul de complexitate si uneori extravaganta a formei muzicale). Problema e:

a.) de unde vin banii acestia? De la biserici si oameni care vor in mod voluntar sa sprijineasca lucrarea, sau din comercializarea lucrarii ? Scopul nu scuza mijloacele ( “Daca nu vindem nu avem bani sa producem..”). Unde isi are loc COMERTUL cu lucruri duhovnicesti in Sfanta Scriptura? Si pot folosi si argumentul celalalt (al multimii) tot in sens invers: faptul ca toti vand (acesta este modelul lumesc), ne da dreptul sa spunem ca asa e bine ?

b.) Care este modul de a binecuvanta al lui Dumnezeu? Dumnezeu iti da banii in avans, iti asigura intotdeauna necesarul pentru investitie ca sa dormi tu linistit, sau iti da pas cu pas, uneori chiar in ultima clipa, lasandu-te ca mereu si mereu sa depinzi de El si uneori distrugandu-ti siguranta si incercandu-ti credinta prin asta ? Dar noi vrem sa fim asigurati..

Nu exista bani nu din cauza comertului slab, nu exista bani pentru ca Dumnezeu nu binecuvinteaza “lucrarea de comert”, pentru ca El cunoaste inima si motivatiile slujitorilor cel mai bine, pentru ca nu este de acord ca cineva sa-I vanda Evanghelia pe care El ne-a dat-o FARA PLATA si ne-a poruncit sa o dam mai departe tot FARA PLATA.

Nu exista bani pentru ca astepti rasplata aici si acum, si in locul bucuriei pe care ar trebui sa o ai ca ai reusit sa transmiti Cuvantul catre oameni, te gandesti la cifre si la neputinta lui Dumnezeu de a te folosi mai departe daca nu merg bine vanzarile.

Cat de lumesti putem sa fim? Ce economie fireasca avem, avem aceeasi atitudine fara de bani la fel ca si cei fara Dumnezeu?Am invatat de la americani ca Duhul Sfant si banii fac casa comuna (ce blasfemie subtila), ca Dumnezeu fara bani nostri ramane mut, ca e mai important profesionalismul muzical decat smerenia si virtutile interioare, ca e nevoie de extravaganta si fast in transmiterea Evagheliei, “sa placa, sa atraga”, sa fascineze firescul din oameni, spectacole si risipa de bani pentru a fi convingatori in forme cat mai complexe si profesionale, atata preocupare pentru forme.

De ce ignoram felul in care au transmis Evaghelia crestinii din atatea veacuri, jertfind, si nu investind (in sens lumesc). Multi s-au dat pe sine si au plecat in misiune prin credinta, calauziti de Dumnezeu, fara un ban in buzunar si fara sa ceara vreun ban celor ce-i ascultau, dar cu Dumnezeu in inima. Il aveau pe Dumnezeu, si pentru ca El i-a binecuvantat la orice pas, au intors lumea pe dos. Dumnezeu ar putea face cu un singur om dedicat mai multe decat cu 10 miliardari. Poate i-ar pune pe cei 10 sa-l sponsorizeze..

Unde e credinta, jertfirea, slujirea fara asteptarea vreunei rasplati pamantesti, decat a celei vesnice? Cine este SURSA care ne sustine in slujire, Dumnezeu si harul Sau sau banii din vanzari ? Daca am fi in primul rand crestini, si mai apoi artisti, am intelege asta. Din pacate multi sunt doar artisti, facinati de viata de artist lumesc (laic), si au copiat acel tipar in crestinism, altii inca incearca sa-l copieze, dar n-au bani..